Realizări frumoase și emoții pozitive în cadrul ediției a IV-a a Concursului Național
Cel mai bun plan de afaceri
8 iunie 2017
Concursul Național Cel mai bun plan de afaceri 2017 este la a IV ediție.
18 participanți – finaliști ai concursurilor regionale „Cel mai bun plan de afaceri” au prezentat business planurile în fața unei comisii de evaluare, formată din specialiști în domeniu, oameni de afaceri, reprezentanți ai Ministerelor, asociațiilor de business, dar și tineri antreprenori beneficiari ai programului de granturi oferit de către CEDA.
Finaliștii sunt absolvenți ai instituțiilor de Învățământ Profesional Tehnic Secundar și Post Secundar: Școli Profesionale, Centre de Excelență și Colegii din toate regiunile Republicii Moldova: Nord, Centru, Sud, mun. Chișinău și UTA Găgăuzia .
Planurile concurenților includ afaceri în agricultură (apicultura, creșterea melcilor pentru alimentare, creșterea frunzelor de salată și a murelor), sfera serviciilor (croitorie și reparația vestimentației, servicii auto, servicii IT, prelucrarea deșeurilor, imprimare prin sublimare), industria de prelucrare (procesare carne, producerea peleților din salcie).
CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI:
LOCUL I
Eugenia Gîrlea — plan de afaceri în domeniul croitoriei.
Constantin Panainte — plan de afaceri în domeniul serviciilor de reparație auto.
Cristina Babâră — plan de afaceri: cultivarea frunzelor de salată.
LOCUL II
Silviu Ceban și Alexandru Ceban — plan de afaceri în domeniul marketingului digita.
Eugen Serdeșniuc — plan de afaceri: creșterea iepurilor.
LOCUL III
Cristina Coca — confecționarea vestimentației pentru femei.
Mihai Veveriţă — procesarea cărnii şi producerea cârnăciorilor.
Dmitrii Croitor — producerea produselor apicole.
Eugen Guțu și Vadim Panicerscii — reciclarea anvelopelor.
Câștigătorii s-au ales cu premii de valoare care vor fi utile în inițierea afacerilor (laptopuri, tablete, etc). De asemenea, ei pot urma cursuri de inițiere a unei afaceri, în cazul când intenționează să facă și primii pași spre o afacere proprie, organizate de CEDA cu suportul LED în cadrul proiectului MEEETA, inclusiv vor putea aplica și la programul de granturi pentru finanțarea afacerilor inițiate .
În cadrul ediției din acest an a fost alocat și un premiu special în sumă de 5 000 lei din partea Ministerului Tineretului și Sportului, pentru cea mai inovativă idee, prezentată de Ilona Slivca, servicii de imprimare prin sublimare.
Au fost decernate și diplome pentru profesorii care au îndrumat tinerii în elaborarea planurilor de afaceri și au fost alături de ei atât la concursurile regionale cât și la cel Național.
Important de menționat este creșterea popularității concursului: Dacă la prima ediție a concursului național din anul 2015 am avut doar 9 participanți atunci în 2017 numărul participanților practic s-a dublat ajungând la 18 planuri de afaceri și 20 de participanți. A crescut numărul și calitatea planurilor prezentate la concursurile organizate la nivel regional de la 78 la 99 planuri.
La ediția din acest an pentru prima data au participat la concurs și elevii din colegiile subordonate Ministerului Educației și Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Toți cei 20 participanți la concurs (2 planuri de afaceri au fost prezentate de către 2 persoane fiecare) au avut la dispoziție câte 10 minute pentru a convinge membrii comisiei că planul lor de afaceri este realizabil.
La acest concurs au fost prezentate idei ce țin de specificul profesiei alese dar și idei inovative.
Una din ele ar fi producerea si prelucrarea salciei energetică. Planta minune, poate înlocui lemnul de foc și cărbunii. Ideea inovatoare a fost prezentată de Magdalena Marievschi din satul Pohoarna, raionul Șoldănești. Tânăra este determinată să-și construiască viitorul la ea în sat, fiind ajutată cu bani de familie, rude și prieteni.
Absolventă a Centrului de Excelență din Bălți, Magdalena s-a arătat foarte sigură de implementarea afacerii. Pe lângă dorința de a-și mări veniturile, aceasta oferă oamenilor o posibilitate de economisire a lemnului și cărbunilor.
„Gazul și motorina sunt scumpe, iar salcia energetică are o valoare calorică mare care înlocuiește lemnul și cărbunii. Din salcie se fabrică peleți care vor scădea facturile oamenilor. Nu poluează aerul. Nu are emisii de gaz”, argumentează tânăra importanța economică a afacerii sale.»
Pentru a realiza această idee tânăra intenționează să aplice la programul de granturi pentru a obține o parte din resursele financiare necesare. Renunță la facultate pentru a-și dezvolta afacerea.
Magdalena nu vrea să meargă la facultate, deoarece consideră că irosește timpul și cheltuie banii în zadar. Optimistă, comunicativă și cu aptitudini organizatorice, ea știe deja cum și unde își va vinde materia primă.
„Salcia energetică va fi dată la agenții economici care fac brichete și peleți. Cu banii îmi voi cumpăra aparatul de brichetare, iar ulterior voi face singură peleți din salvie”, afirmă tânăra.
În țara noastră avem firme care fac peleți din paie, însă asta nu o sperie pe Magdalena, care este sigură că companiile vor semna contracte de prelucrare a salviei.
„Aparatul e același, chiar dacă produc din paie. Ei vor accepta, deoarece salvia e de calitate și are valoare calorică foarte mare. Ei vor avea venit în urma tranzacției”, răspunde sigură Magdalena.
Polina Ivanova însă s-a gândit la o fermă de melci:
“Melci obișnuiți la noi la sudul Moldovei sunt mulți, dar ca să nu dăunez mediului, voi cumpăra de la alte firme…” Polina ar dori să vândă melcii și peste hotarele țării – ”În Moldova nu este perspectivă de dezvoltare, mai mult voi fi axată pe exportul în țările din Europa. Acolo astfel de idei de business sunt foarte apreciate. Se folosesc în medicină, în alimentație, se fac proceduri…”
Și dacă unii se visează antreprenori, acești doi tineri, Alexandru și Silviu Ceban elevi ai Colegiului Național de Comerț din Chișinău, și-au câștigat deja primii bani din afacerea pornită acum câteva luni. Fac site-uri și le promovează online.
Băieții s-au specializat în contabilitate, dar le este mai aproape de „inimă” domeniul IT, motiv pentru care au studiat singuri cum se face reclama online și promovarea pe rețelele de socializare. Pentru inițierea unei astfel de afaceri, tinerii au avut nevoie de un computer și cunoștințe temeinice în marketing online. Cea mai întâlnită problemă a furnizorului de servicii de pe piața IT este gândirea și frica consumatorului nostru de a încerca ceva nou.
Alex Ceban: ”Venitul din luna februarie constituie 35 de mii de lei. ” Tinerii spun că uneori le vine greu să-și convingă clienții.
”Firmele care nu au avut nici o tangență cu internetul sunt foarte greu de convins că internetul poate fi o sursă de clienți”. Băieții spun că este posibil să inițiezi o afacere și fără mulți bani: ”Am avut bursă, am învățat bine pe vremuri, eu 400 și el 400 de lei…”
Eugenia Gîrlea, o tânără din raionul Criuleni, pasionată de designul vestimentar îşi doreşte să deschidă un atelier de croitorie în Casa de Cultură din satul de baştină, Slobozia-Duşca.
Administrația locală spune că este gata să o susțină pe tânăra antreprenoare, pentru a crea câteva locuri de muncă în sat.
„Îmi place să creez frumosul, să văd oamenii îmbrăcați frumos şi, la fel, îmi place să creez diferite haine, să devin un designer vestimentar recunoscut.”
A spus una din premianții concursului, Eugenia Gîrlea.
Eugenia a venit la concurs însoțită de mama sa, recent întoarsă de la munca peste hotare, care spune că este mândră de ambiția fiicei sale – „Îi doresc multă sănătate şi succes mai departe”, a declarat mama câștigătoarei, Angela Gîrlea.
„Participanții la concurs au venit cu idei inovative, cu spirit de inițiativă, iar în pregătirile pentru acest concurs, au deprins și competențe antreprenoriale. Copiii mânuiesc terminologia economică foarte uşor şi, plus la toate, au venit cu idei foarte interesante. În continuare ii vom încuraja să facă și primii pași spre o afacere proprie, într-un mediu de afaceri concurențial. În continuare ei vor putea să aplice și la un program de granturi destinat anume absolvenților școlilor profesional tehnice din țară, pentru a-şi implementa idea …”, a precizat directorul executiv CEDA, Sofia Şuleanschi.
Pius FRICK, REPREZENTANT LED ÎN MOLDOVA, a menționat:
”Este important ca în cadrul educației antreprenoriale să se dezvolte competența antreprenorială și spiritul de inițiativă a tinerilor”.
